În centrul Chişinăului, pe strada Ierusalim se înalţă un monument pe care în limba română, rusă şi ebraică putem citi cuvintele
“Martiri şi victime din ghetoul Chişinău, noi, cei vii nu Vă uităm…”
Acest monument marchiază o filă tragică din istoria ţării. Pe locul unde s-a aflat ghetoul, astazi, este o maternitate.
Specialistii au reconstituit istoria execuţiilor şi a deportărilor evreilor în Transnistraia, dar istorcii moldoveni nici până astăzi nu au ajuns la un consens, chiar dacă România şi-a asumat Holocaustul şi regimul Antonescu a fost declarat răspunzător de moartea a între 280 şi 380 de mii de evrei în Basarabia, Bucovina şi Transnistria, precum şi a 11 mii de romi.
> Evaluarea critică a trecutului
este necesară pentru a nu-l uita…
> Mărturii ale unui supravieţuitor
În mai multe oraşe europene, sâmbătă, au avut loc manifestări de comemorare dedicate celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul Holocaustului, precum şi victimelor din lagărele de concentrare naziste. Comemorările au loc la 27 ianuarie, pentru că la această dată, în 1945, trupele sovietice au eliberat lagărul de la Auschwit.
Cât priveste datele referitoare la exterminarea evreilor în anii 1940-1944 pe teritoriul Basarabiei, Bucovinei de Nord si Transnistriei, istoricii vehiculează cifre diferite – de la 350 la 600 mii de oameni.
Adunarea Generala a ONU a adoptat vineri, 26 ianuarie, o rezolutie care condamna negarea genocidului comis de regimul nazist împotriva evreilor. Documentul este o reactie a Naţiunilor Unite la negaţionismul practicat de Iran. Rezolutia ONU survine după organizarea la Teheran, în decembrie 2006, a unei “conferinţe internaţionale” pe tema Holocaustului, reuniunea dovedindu-se o tribună pentru condamnarea evreilor.
